Vederea
Este diflcil sa stim, cu mare precizie, cum evolueaza perceptia vizuala la copilul mic. Nou nascutul pecepe stimulii luminosi: intre o luna si doua luni, copilul isi fixeaza privirea pe anumite persoane si obiecte si le urmareste deplasarea in spatiu. Se poate ca, in timp, copilul sa se uite crucis, insa, un strabism permanent este mereu anormal. Acuitatea vizuala nu poate fi masurata practic, decat din momentul in care copilul incepe sa vorbeasca si sa recunosca obiectele. Exista metode simple de depistare care inlesneste diagnosticul, in cazul unor tulburari de vedere.
Conjunctiva oculara este foarte sensibila la infectii. Conjunctivitele infectioase banale constituie un motiv frecvent pentru consulturile medicale. Ele favorizeaza evolutia trahomei, care in tarile unde este endemica, afecteaza copilul chiar de la primii ani de viata.
Auzul
Inca din primele zile de viata, copilul tresare si clipeste din ochi cand se aude un zgomot: este, de asemenea, sensibil la vocea mamei sale. Auzul poate fl examinat la o varsta frageda, emitand sunete, in afara campului vizual al copilului. Exista obiecte ale caror sunete sunt etalonate. Dar, in practica, depistarea se poate face si numai cu un clopotel, o plesnitoare, o jucarioara sau lovind un obiect on batand intr-o toba.
Este esential pentru copil sa peceapa zgomotele pentru a invata mai usor sa vorbesca. Orice intarziere in aparitia vorbirii semnaleaza un posibil caz de surzenie. Insuficienta in perceptiile vizuale sau auditive amana sau complica dezvoltarea normala, pentru ca iI priveaza pe copil de informatiile si stimulii care ii parvin din exterior.
